Am citit azi din Luca 19: 41-42 despre momentul în care Isus plângea. Şi nu plângea pentru că îi era greu, nu plângea pentru că ştia ce o să fie, nu plângea pentru că era atât de mult păcat în lume, ci plângea pentru că nici El nu mai putea să facă nimic pentru aceşti oameni.
“Când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea şi a zis: „Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.”
Aş vrea să mai citeşti odată fragmentul de mai sus şi să ţi-l atribui în totalitate.
Imaginează-ţi că Isus îţi vorbeşte chiar acum într-un mod cât se poate de personal şi direct, şi îţi adresează tot ce este mai sus. Imaginează-ţi că în timp ce priveşte înspre tine îţi aduce înainte toate momentele când El ţi-a vorbit şi tu mereu L-ai respins. Fiecare moment în care ai avut ocazia să auzi despre EL, fiecare moment în care ai auzit o cântare despre EL său fiecare clipă în care ţi-a vorbit. Ştiu că este practic imposibil să ţi le aminteşti pe toate, dar cu siguranţă ai avut nişte momente de vârf în care chemarea Lui era EVIDENTĂ. Toate acestea sunt acum în faţa ta şi tu nu poţi să negi nimic. Nu poţi să negi faptul că de nenumărate ori EL a bătut la uşa inimii tale, dar fără rezultat. Tu n-ai deschis.
Am REanalizat fragmentul şi când am ajuns la al doilea verset aveam o stare de tristeţe. Am încercat pe lângă a-l analiza, să mă pun în locul Lui şi tristeţea s-a accentuat. Cu siguranţă nu cu aceeaşi intensitate dar...am simţit-o. M-am gândit apoi…ce trist este ca Dumnezeu să spună asta unui om...
Poţi să ajungi să îl faci pe Dumnezeu să nu îţi mai ofere nici o speranţă? DA, poţi! ... şi cu fiecare refuz, acolo ajungi.
Spune-mi acum:
Cât de bucuros ai fi să realizezi într-un final că tot ce ai căutat defapt a fost un Tată adevărat, dar nu L-ai acceptat pentru ca negura de pe ochii tăi a fost mai puternică decât dorinţa de a fi eliberat?
Imaginează-ţi că Isus îţi vorbeşte chiar acum într-un mod cât se poate de personal şi direct, şi îţi adresează tot ce este mai sus. Imaginează-ţi că în timp ce priveşte înspre tine îţi aduce înainte toate momentele când El ţi-a vorbit şi tu mereu L-ai respins. Fiecare moment în care ai avut ocazia să auzi despre EL, fiecare moment în care ai auzit o cântare despre EL său fiecare clipă în care ţi-a vorbit. Ştiu că este practic imposibil să ţi le aminteşti pe toate, dar cu siguranţă ai avut nişte momente de vârf în care chemarea Lui era EVIDENTĂ. Toate acestea sunt acum în faţa ta şi tu nu poţi să negi nimic. Nu poţi să negi faptul că de nenumărate ori EL a bătut la uşa inimii tale, dar fără rezultat. Tu n-ai deschis.
Am REanalizat fragmentul şi când am ajuns la al doilea verset aveam o stare de tristeţe. Am încercat pe lângă a-l analiza, să mă pun în locul Lui şi tristeţea s-a accentuat. Cu siguranţă nu cu aceeaşi intensitate dar...am simţit-o. M-am gândit apoi…ce trist este ca Dumnezeu să spună asta unui om...
Poţi să ajungi să îl faci pe Dumnezeu să nu îţi mai ofere nici o speranţă? DA, poţi! ... şi cu fiecare refuz, acolo ajungi.
Spune-mi acum:
Cât de bucuros ai fi să realizezi într-un final că tot ce ai căutat defapt a fost un Tată adevărat, dar nu L-ai acceptat pentru ca negura de pe ochii tăi a fost mai puternică decât dorinţa de a fi eliberat?
Cât de jalnic este să stai să îţi plângi de milă că nu ai pace şi pacea îţi bate la uşa non-stop?
Cum să zici că Dumnezeu este prea ocupat ca “SĂ te vadă şi pe tine” când El actualizează zilnic şi numărul firelor tale de păr?
Cu ce atitudine ascunsă poţi să stai şi să pretinzi că Îl slujeşti, dar defapt tu doar dai din gură şi nimic mai mult?
Cât de mult poţi să te ascunzi, dar să comentezi că nu eşti găsit?
Cu ce drept vii să dai vina pe El că nu Îi pasă de tine când El a dat totul petru tine?
DE ce este atât de greu să vezi cât de mult te iubeşte Dumnezeu şi cât de mult îşi doreşte EL să te elibereze?
Sunt atâţia oameni care caută şi caută.
DE ce este atât de greu să vezi cât de mult te iubeşte Dumnezeu şi cât de mult îşi doreşte EL să te elibereze?
Sunt atâţia oameni care caută şi caută.
Caută fericirea, pacea şi împlinirea.
Caută un scop. Caută haotic “lucrurile “care cred ei că pot să le dea pacea, însă după fiecare căutare rămân tot mai goi. Le caută şi mor căutându-le. Toate acestea Dumnezeu le are pregătite şi vrea atât de mult să le ofere, dar cum să pui un om pe masă dacă el se încăpăţânează să stea sub ea?
Nu Îl mai învinui pe El că nu te caută. El te-a căutat mereu, dar niciodată nu va alege în locul tău. Ce farmec ar mai avea totul dacă ai fi forţat să Îl iubeşti? Ai putea să iubeşti forţat pe cineva? Nu!! Ei... nici Dumnezeu nu te va forţa niciodată să Îl iubeşti. Îţi va da motive s-o faci şi Îți va demonstra că merită iubirea ta, îţi vă vorbii zilnic, îţi va arăta prin diferite moduri că te iubeşte, dar niciodată nu te va forţa să îl alegi. Este strict decizia ta, proprie și personală.
Dacă ai avut și încă ai harul să auzi chemarea Lui, prin acest articol sau din altă parte, înseamnă că încă mai ai timp şi poate că decizia pe care o vei lua astăzi va fi cea decisivă în mântuirea ta.
Nu te mai juca cu viaţa ta şi să nu ai impresia vreodată că te poţi juca cu Dumnezeu. Chiar dacă este CEL mai bun şi plin de dragoste, cu toată împotrivirea ta Îl poţi face să îţi spună şi ţie ca şi acelei cetăţi: “E prea târziu, e prea târziu.”
Cred ca cel mai trist lucru pentru un om este să ajungă în momentul în care nici măcar Dumnezeu să nu îi mai dea o speranţă.
Fotografii preluate de pe: ro.printerest.com
Editor text: Miss O
Dacă ai avut și încă ai harul să auzi chemarea Lui, prin acest articol sau din altă parte, înseamnă că încă mai ai timp şi poate că decizia pe care o vei lua astăzi va fi cea decisivă în mântuirea ta.
Nu te mai juca cu viaţa ta şi să nu ai impresia vreodată că te poţi juca cu Dumnezeu. Chiar dacă este CEL mai bun şi plin de dragoste, cu toată împotrivirea ta Îl poţi face să îţi spună şi ţie ca şi acelei cetăţi: “E prea târziu, e prea târziu.”
Cred ca cel mai trist lucru pentru un om este să ajungă în momentul în care nici măcar Dumnezeu să nu îi mai dea o speranţă.
Fotografii preluate de pe: ro.printerest.com
Editor text: Miss O
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu