De ce este important să mergi duminică la biserică?

De micuţa am crescut mergând la biserică. Nu conta că eram mică, plictisită, neastâmpărata sau orice alt motiv. Ştiam că duminică e ziua Domnului şi că o să apară mama la mine în cameră să mă trezească.

Nu înţelegeam prea bine atunci importanţa acestui lucru şi de multe ori din firea mea simţeam lene şi multă împotrivire. Vroiam să stau acasă şi să dorm doar. Era mult mai comod şi mai confortabil, iar somnul parcă atunci era cel mai dulce.

Pentru mama însă nu contau scuzele mele sau cât de dulce era somnul meu. Nu mă lăsa mai niciodată să rămân acasă. Atunci eram nervoasă din cauza asta, dar acum mă bucur că nu m-a lăsat. Mă bucur mult că am fost la biserică de mică si ca asa am fost crescuta.

Acum insa nu mai e mama să mă trezească dimineaţa, acum nu mai vine nimeni să tragă de mine să merg la biserică, acum sunt  singură în oraş, studentă şi aici aleg eu dacă merg sau nu la biserică.

Mersul la biserică duminică dimineaţa e chiar un sacrificiu uneori. Mai ales după o săptămână plină de cursuri, activităţi, învăţat şi multe altele. Duminica devine  ziua ideală să DORMI şi având libertate deplină ca student, singur, fără părinţi sau bunici care să te cheme la biserica, devine şi mai simplu să rămâi în pat.

Aproape în fiecare duminică dimineaţa cand sună ceasul simt o luptă destul de  mare la nivelul mintii.

Atât de multe gânduri îmi vin ca o explozie în capul meu:                “stai şi dormi”, 

“eşti prea obosită”,       “iar mergi singură, las că mergi seara”,               

  “ai avut o zi grea ieri poţi şi tu să te odihneşti măcar acum”,     

          “eşti mult prea obosită să mergi şi dimineaţa şi seara”,              

“o să adormi pe scaun, nu te duce”. 

Acestea sunt nişte exemple dintre gândurile care îmi inunda mintea. Cred ca majoritatea iti sunt familiare, cu siguranta te-ai întâlnit şi tu cu ele.

Atât de multe gânduri într-o fracţiune de secunda, iar dacă nu înţelegi bine importanţa cinstirii zilei Domnului, a întâlnirii tale cu EL şi părtăşia cu fraţii din biserica, te pot doborâ  fără un efort prea mare.

DA, e greu, crede-mă că ştiu. E greu. Dar e atât de fals să admiţi că eşti creştin şi că Îl iubeşti pe Dumnezeu, să pretinzi că ai o relaţie cu El şi că EL este Dumnezeul tău şi tu să nu fi în stare să mergi la biserică <<duminică dimineaţa>>.

E ironic cum în 6 zile din săptămână putem să ne trezim să mergem la lucru, cursuri şi alte treburi. Putem să stăm în picioare atâtea ore, dar pe un scaun in biserică nu putem să stăm.
Ne trezim pe la 6,7 sau 8 ca să mergem în goana noastră zilnică, dar duminică dimineaţa nu suntem în stare să ne trezim şi să mergem la Casa Domnului pentru 3 sau 2 ore.

Nu uita că nu tu Îi faci program Lui Dumnezeu, NU El depinde de tine, ci tu depinzi, nu puţin, <<în TOTALITATE DE EL>>. 

Modul in care Dumnezeu lucreaza in viata ta si cu toate nevoiile tale, depinde in totalitate de modul in care tu Îl respecti si Îl cinstesti cu inchinarea ta.
Sa fim seriosi…seful tau ti-ar mai da salariul daca ai tot lipsii de la munca? Te-ar mai aprecia daca ai tot lipsii si ai baga scuze? Ce te face sa crezi ca va fi altfel cu Dumnezeu?

Nu aştepta să te ducă necazul, targa, căruciorul la biserica sau eu ştiu ce altceva, decât o dorinţă pură şi pasionată pentru Dumnezeu. CE fel de creştin eşti dacă nu poţi să te duci de bună voie la El? Sau când a apreciat El vreodată oamenii care caută biserica doar din rutină, obişnuinta şi plictiseală?

Niciodată, ascultă-mă, niciodată nu vei putea simţii ceea ce simţi în casa Lui, la tine în cămăruţă, singur.

Este alt nivel şi este total altceva. DA, relaţia ta, părtăşia zilnică dintre tine şi Dumnezeu este ca APA, ceva fără de care nu poţi să supravieţuieşti, dar părtăşia cu fraţii este total altceva şi este o altă necesitate. 

Este parte din meniu. Dacă vroia Dumnezeu să te închini Lui doar tu stând pe laptop şi mai rugându-te din cand in cand, nu se mai deranja să mai facă atâția oameni, nu? Suntem o familie, am fost creaţi să avem nevoie unii de alţii. Avem nevoie să ne unim şi să intărim dorinţa noastră de a ne întâlni cu El în Casa Lui!

Stăteam şi mă gândeam într-o zi şi îmi adresam o întrebare: Oare câte şanse de a fi eliberată, întărită, ajutată am pierdut doar prin simplul fapt ca atunci când era întâlnirea la biserică eu am ales să fac altceva? Poate Dumnezeu a ales ca atunci să mă cerceteze, iar eu nu am fost. Cine e de vină?Aşa cum Dumnezeu alege anumite zile pentru soare, ploaie, necaz, bucurie, aşa alege şi zile speciale în care vrea să stea de vorbă cu noi, iar dacă noi nu suntem atunci la locul potrivit…cine pierde? Cine este vinovat? 

<<Ai milă Doamne de noi şi ajută-ne să Te respectăm. Să respectăm momentele când alegi să te întâlneşti cu noi. Să nu te întărâtăm la gelozie şi mânie cu ignorarea noastră. Să fim oameni care iţi oferă CE ESTE MAI BUN. SĂ facem lucrarea ta ca la boloboc. 

Ce te-ar face să crezi că un Dumnezeu care a creat atât de UNIC şi Perfect corpul tău, pământul şi atâtea lucruri,  pe care oricât s-ar chinuii oamenii de ştiinţă şi geniile lumii să le combată sau să le cloneze, nu au reuşit, ar fi mulţumit cu jumătăţile tale de măsură?

Trezeşte-te… 

Trezeşte-te şi duminică dimineaţa!

Fotografii preluate de pe: ro.printerest.com,
Editor text: Miss O